Let’s go to the grave, y’all!
June 2, 2014
Context:
Un screenshot al unui banner:
Mulți se-ntreabă când se-mbată
Sau când somnul nu mai vine
“Unde am să merg eu, tată?
Căci să mor numai nu-mi vine.”
Rușii vin și iară pleacă,
La TV găsești de toate,
Internetul o să-ți placă,
Vrei să mergi odată-n State.
Dar cu timpul nu-i de glumă,
El măsoară impasibil,
Tot ce mișcă el rezumă
Și și-o arde invizibil.
Ana era o fetiță,
Avea mere pe la școală,
În plete avea fundiță
Și scria frumos pe coală.
A crescut puțin mai mare –
Vama Veche prima oară,
Dar ea nu-i o oarecare
Și nu vrea de-acum să moară.
Banii-s buni, iar munca-i muncă,
Seara Gaia sau Control,
Sandviciuri cu unt și șuncă
La prânz pe stomacul gol.
Azi Ionuț, mâine Marcel,
Cocaina pare bună;
Și-ar dori un băiețel,
Dar nu cu unu’ de-o lună.
Și se-mbată la Mamaia –
Răsăritul prins pe plajă
E mai high ca la Sinaia,
Observă spărtură-n ojă.
Ăsta e doar începutul.
Cărămizi încep să cadă,
Parcă o doare și gâtul,
Iar viața îi pare fadă.
“Tu ce vrei să faci, măi fată,
Când îi fi babă cu coc?
Cine crezi c-o să te scoată
Când la 65 stai la bloc?”
Ana scoate telefonul,
Să scape de vocea dură,
Pe știri iute-aleargă scrollul
Când reclama-i dă în gură!
“Dacă ai bani, rezolvi totul,
Iei bilet chiar și în rai.
Când în grave o să-ți pui hoitul,
Vei simți de ce-o să-i dai!
Căci dacă plătești de-acum,
Grave de aur te așteaptă,
Unde compensezi, îți spun,
Deci plătește, fii deșteaptă!”
Ana se dezmeticește,
Iarba și alcoolul pleacă.
Are-un gând ce-o mulțumește,
Că doar ea nu e o bleagă!
Luni la 10-i la Obor
Și contractul îl semnează.
La sediul cel primitor
Loc în grave i se păstrează.
Căci ea vrea pe la apus
Să cânte la mandolină,
Ochelari și cocu-n sus
Să îi facă moartea lină…
…Ca-n reclama de mai sus.
